duminică, 24 februarie 2013

Lincoln - o importantă lecție de istorie

Un film interesant, legat de un moment de mare importanță istorică pentru SUA, abolirea sclaviei (cel de-al 13-lea Amendament), în 1863, o dată cu sfârșitul Războiului Civil. 

De notat că eliberarea sclavilor începuse încă din 1777 în statul Vermont, pe atunci stat de sine stătător, urmând tendința din Europa, unde sclavia fusese abolită în 1772 în Anglia, apoi în 1794 în Franța. 

Chiar și în Țările Române țiganii fuseseră dezrobiți între 1843-1854, deși, ca o curiozitate, ultimii sclavi de pe actualul teritoriu al României au fost eliberați în jurul anilor 1870 din sangeacul Tulcei prin răscumpărare de la stăpânii lor cerchezi de către autoritățile otomane (sclavia fusese formal abolită în Imperiul Otoman în 1847). De menționat că în Transilvania nu a existat sclavie.

Revenind la film, Steven Spielberg face o frumoasă demonstrație de măiestrie cinematografică, filmul fiind înălțător și emoționant. Judecat prin prisma unui criteriu subiectiv, și anume măsura în care filmul te înconjoară, te face să te scufunzi în el, Lincoln-ul lui Spielberg este însă doar parțial reușit. Chiar dacă pe alocuri filmul m-a prins, și, în ciuda lungimii, nu m-a plictisit nici o clipă, are momente când se simte că este jucat. Poate fiindcă scenariul folosește prea multe scheme verificate, sau poate fiindcă există prea multe replici previzibile. De asemenea, deși există mici derapaje (controlate) de la corectitudinea politică, totuși schematismul pozitivist este prea evident (deși poate ne-am dori și noi politicieni conduși de idealuri mărețe, și dispuși să se sacrifice pentru ele). 

Laudele mele necondiționate merg spre selecția actorilor din rolurile secundare și a figuranților (o Cameră a Reprezentanților aiuritoare prin autenticitatea bărbilor și mustăților personajelor de mijloc de secol al XIX-lea), precum și spre filmările de interior și portretele care folosesc o lumină cu totul și cu totul specială, căutată, care le scoate în evidență trăsăturile... interioare. Daniel Day-Lewis creează un personaj Lincoln aproape credibil, simpatic chiar. 

În ansamblu, un film foarte bun, fie și numai pentru importanta lecție de istorie pe care ne-o dă. 

2 comentarii:

  1. In atmosfera articolului de mai sus
    http://www.economist.com/news/business/21567341-outsiders-can-make-best-leadersand-also-worst-lincoln-and-leadership

    RăspundețiȘtergere
  2. Un articol bun, ca aproape tot ce apare în The Economist. Interesantă abordarea insiders-outsiders.

    RăspundețiȘtergere