Pe fotoliul de lângă mine, o doamnă
cu părul alb tuns scurt. Deși e în vârstă, pare foarte energică.
Intrăm în vorbă în așteptarea începerii filmului.
La sfârșit, mă pregătesc să o
întreb ce părere are.
Înainte să apuc să deschid gura, îmi
spune: „Extrem de intens finalul, probabil că pentru asta l-au
premiat!” Și mă întreabă: „Filmul a fost descris ca o luptă
între o mamă dominatoare, și un fiu care se răzvrătește. Credeți
că e corect?” Fără să-mi lase timp să răspund, continuă: „Eu
cred că așa trebuie să se poarte o mamă. Iar băiatul s-a purtat
extrem de urât.”
Aș fi avut multe să spun despre film,
dar cred că este inutil, din moment ce vecina mea i-a sintetizat perfect esența.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu