„O scrisoare pierdută” la Bulandra, sau cât poți fi de trist când candidatul tău câștigă alegerile

Ce poate fi mai actual cu o săptămână înainte de alegeri decât o versiune adusă la zi a piesei stindard a lui I.L. Caragiale „O scrisoare pierdută”?

Telefoane mobile, bodyguarzi, bărbați în pantaloni scurți și ochelari de soare, femei cu ambele brațe pline cu cumpărături în sacoșe de firmă populează versiunea regizorală a lui Doru Ana (care joacă și rolul venerabilului Zaharia Trahanache), de la Teatrul Bulandra, sala Toma Caragiu. Piesa (a cărei premieră a avut loc în anul 2008) smulge hohote de râs din partea publicului, deși finalul este trist, cei strânși să sărbătorească victoria în alegeri a lui Agamemnon Dandanache părând mai degrabă să participe la un parastas decât la un banchet...

Din distribuția spectacolului ies în evidență în primul rând Vlad Zamfirescu - care reușește un Nae Cațavencu absolut fascinant (în notă modernă, puțin faustiană), și Nicolae Urs - care reușește un Tache Farfuridi extrem de nuanțat și de subtil (în dulcele stil clasic). Doru Ana este și el convingător în rolul lui Zaharia Trahanache.

A fost un spectacol care mi-a plăcut, deși încă îmi vine greu să uit versiunea lui Sică Alexandrescu – cu Radu Beligan, Alexandru Giugaru și Grigore Vasiliu-Birlic, sau pe cea a lui Liviu Ciulei – cu Victor Rebengiuc, Fory Etterle, Dem Rădulescu, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Ștefan Bănică și Mariana Mihuț.