Octavian Soviany: un romancier excepțional!

De reținut numele unui romancier excepțional: Octavian Soviany. Am citit (aproape) pe nerăsuflate volumul „Viața lui Kostas Venetis” (2010), și apoi cu interes egal „Arhivele de la Monte Negro” (2012).

Ambele romane, deși fundamental diferite între ele, sunt foarte speciale, dezvăluind un autor pasionat de istorie, și având exercițiul poeziei.

„Viața lui Kostas Venetis” este un roman pseudo-istoric, în care Kostas Venetis, un vicios personaj levantin („strâmb din naștere”), străbate capitalele imperiale ale Europei începutului de secol al XIX-lea mânat precum o păpușă de beizadea Mihalache („om crud și răzbunător”).

„Arhivele de la Monte Negro” este un roman poetic, gândit pe mai multe planuri paralele, întrepătrunse. În toate primează însă un fel de estetică a urâtului.

În afara personajului Kostas Venetis (o prezență puternică în primul roman, dar numai insinuată în cel de-al doilea), precum și a Imperiului habsburgic, placa turnantă a istoriei secolului al XIX-lea, punctul de legătură al celor două romane este revoluția mondială, care ar urma să aducă pe Pământ o pace de o mie de ani. În numele acesteia se comit cele mai teribile atrocități...